Turiștii care ajung în Predeal pot să își cumpere suvenire mai neașteptate, respectiv magneți de frigider cu fotografia fostului președinte al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu.
Suvenirele s-au diversificat în ultimii ani, iar chipul fostului dictator poate evoca nostalgie unor turiști rezidenți sau, de ce nu, un aer vintage celor străini. La tarabele din Predeal, un astfel de magnet costă 10 lei.
În urmă cu aproape 10 ani, piața suvenirelor din România era estimată de specialiștii din turism la aproximativ 2 milioane de euro.
„Turiştii ar putea cheltui mult mai mult pe suvenire. În 2010, am avut 1,3 milioane de turişti străini, dar aproximativ 700.000 sunt cei veniţi în scop turistic. Asta înseamnă că fiecare turist a alocat în jur de un euro pentru un obiect de amintire. În această sumă intră însă şi cumpărăturile făcute de turiştii români”, explica, în 2011, consilierul în turism Traian Bădulescu, într-o analiză Adevărul. El considera pe atunci, cu mult înainte ca pandemia să afecteze turismul de incoming, că piaţa ar trebui să ajungă la o valoare de 10 milioane de euro pentru a acoperi cererea.
„Din orice poţi să faci un suvenir, care reprezintă stilizarea şi reducerea la dimensiuni a simbolurilor, tradiţiilor şi obiceiurile. Chiar şi Dracula ar putea fi valorificat, dacă obiectul respectiv este în concordanţă cu zona istorică. Trebuie să ne valorificăm simbolurile, însă ducem lipsă de creativitate şi nu avem suficienţi antreprenori care să investeasă în asta”, spunea Traian Bădulescu.
În trimestrul I 2022 rezidenţii români au cheltuit aproximativ 3.426,9 milioane de lei pentru călătorii pentru vacanţă şi afaceri, din care 80,2% pentru cele care au vizat destinaţii interne, iar 19,8% pentru cele care au vizat destinații externe.
De asemenea, potrivit INS, în trimestrul I 2022 rezidenţii români au cheltuit pentru excursii 2839,5 milioane de lei, din care 99,4% au fost pentru excursiile interne. Din totalul cheltuielilor efectuate de rezidenţii români pentru excursii, ponderea principală o constituie cheltuielile pentru cumpărarea de mâncare, băuturi, tutun 31,8%. Alte ponderi mai importante se regăsesc la cheltuielile pentru cumpărarea altor bunuri de larg consum (30,6%) şi la cheltuielile pentru transport (14,7%).
La turiștii rezidenți se adaugă și cei străini, care încep să revină în număr din ce în ce mai mare în România, după ridicarea restricțiilor pentru gestionarea pandemiei de COVID-19. Potrivit INS, un sfert din bugetul de cunpărături este alocat cadourilor și suvenirelor.
Astfel, numărul total de nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective, în trimestrul I 2022, a fost de 232,4 mii, iar cheltuielile acestora s-au ridicat în total la 573,1 milioane de lei.
Cu un an înainte, în trimestrul I din 2021, numărul total de nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective a fost de 64,1 mii persoane, iar cheltuielile acestora s-au ridicat în total la 171,5 milioane de lei.
În primul trimestru din 2022, afacerile (inclusiv participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii) au reprezentat principalul motiv al sejurului petrecut de către 52,4% dintre turiştii nerezidenţi sosiți în România în trimestrul I 2022, cheltuielile acestora reprezentând 56,2% din totalul cheltuielilor, respectiv 322,2 milioane de lei.
Din totalul cheltuielilor pentru afaceri în trimestrul I 2022, ponderea principală o reprezintă cheltuielile pentru cazare (49,4%), din cadrul acestui tip de cheltuieli fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (86,7% din totalul cheltuielilor pentru cazare).
Cheltuielile turiştilor nerezidenţi în restaurante şi baruri au fost de 18,6%, iar cele pentru cumpărături au reprezentat 14,6% din totalul cheltuielilor pentru afaceri. Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături, 50,0% au fost destinate cumpărării alimentelor şi băuturilor, iar 26,6% pentru cadouri și suveniruri.
Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 63,9% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru acces în parcuri de distracții, târguri, cazinouri, săli de jocuri mecanice au reprezentat 34,8% din totalul cheltuielilor pentru recreere, potrivit datelor agregate de INS.